Emiterea de valori mobiliare, plasarea lor pe piata, tranzactiile cu valori mobiliare, birourile intermediarilor de valori mobiliare ori ghiseele bancilor care vind valori mobiliare sunt componente ale pietei de capital. Cu exceptia tranzactiilor bursiere care se desfasoara intr-un spatiu anume, respectiv la sediul bursei si numai aici, piata valorilor mobiliare este reprezentata de totalitatea mecanismelor, institutiilor si modalitatilor reglementate de lege, prin care se desfasoara tranzactii cu titluri de valoare.
In esenta, in cadrul pietei de capital isi desfasoara activitatea:
emitenti de valori mobiliare
investitori
intermediari de valori mobiliare
o autoritate, de regula nationala, care supravegheaza buna functionare a pietei titlurilor financiare si asigura protectia investitorilor impotriva practicilor frauduloase sau neloiale ale emitentilor si intermediarilor.
Emitentul de valori mobiliare este o persoana juridica care se angajeaza la recunoasterea si plata drepturilor incorporate in instrumentul negociabil, conform clauzelor stipulate in titlu si potrivit legilor care il guverneaza.
In marea majoritate a cazurilor emitentii sunt societati comerciale pe actiuni, dar valori mobiliare pot fi emise si de autoritati ale administratiei publice centrale si locale.
Investitorul este orice persoana fizica sau juridica, detinator de fonduri excedentare (de exemplu economii ale populatiei ) care cumpara, detine si vinde valori mobiliare pe cont propriu, in vederea obtinerii unor cistiguri viitoare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.
In literatura de specialitate investitorii sunt impartiti in doua mari categorii:
Investitori individuali, respectiv persoane fizice si juridice care fac tranzactii de dimensiuni mici in raport cu valoarea tranzactiilor de pe piata financiara, dar importante prin numarul lor.
Investitori institutionali, de regula persoane juridice, sunt societati care opereaza tranzactii cu un volum mare de titluri financiare. Tranzactional, acesti investitori institutionali sunt bancile, societatile de asigurari, societatile de investitii sau societatile care administreaza fondurile mutuale deschise.
Legatura dintre cererea si oferta de capital de pe piata financiara, tranzactiile cu valori mobiliare si drepturi aferente lor sau derivind din acestea, precum si operatiuni accesorii sau conexe se realizeaza de regula prin mijlocirea intermediarilor de valori mobiliare.
O prima categorie de institutii care actioneaza pe piata de capital este reprezentata de bancile de afaceri.
In cea mai mare parte, crearea si extinderea afacerilor este insotita in mod necesar de apelul la capitaluri iar in aceasta problema in general, bancile servesc ca intermediari. Intrucit noile intreprinderi mai putin cunoscute presupun risc si neincredere din partea detinatorilor de capital, in asemenea activitati bancile au trebuit sa se implice direct, ca participanti prin propriile resurse. Pe aceasta baza bancile pot sa mobilizeze si alte capitaluri in aceste scopuri.
Modelul bancilor de afaceri a fost creat prin Glass - Stegall Act in 1933 care face o delimitare neta in cadrul institutiilor de credit americane intre bancile comerciale (deposits bank) carora le-au revenit operatii de intermediere in domeniul atragerii si plasarii capitalurilor, inclusiv administrarea pe cont propriu sau prin sindicalizare a emisiunilor de valori mobiliare.
Pentru bancile de afaceri americane a ramas caracteristic faptul ca ele nu detin si nu exercita controlul portofoliilor intreprinderilor industriale. Spre deosebire de cele americane, bancile franceze se caracterizeaza prin detineri importante ale portofoliilor intreprinderilor industriale, frecvent considerate drept “clienti captivi”.
Bancile de afaceri se implica in realizarea operatiilor de achizitii si fuziuni, ca forma predilecta de realizare a concentrarii si centralizarii economice. Frecventa acestor fenomene este data de factori diferiti: de intensitatea transformarilor tehnico-stiintifice, de mutatiile rapide ale proceselor tehnologice, schimbari rapide in optiunile clientilor.
Pe piata de capital pe linga bancile de afaceri functioneaza o alta categorie de institutii care realizeaza intermedierea. Acestea sunt societatile de investiti care au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului. Micul investitor a fost totdeauna victima variatiilor de curs bursier, fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei. Societatile de investitii dispunind de personal specializat, analisti si economisti cu experienta sint in masura sa desfasoare o selectie eficienta a hirtiilor de valoare si sa asigure astfel venituri optime pentru investitori.
O expresie tipica a existentei lor o intilnim sub forma Societatilor de Investitii cu Capital Variabil (SICAV) care functioneaza in Franta. Aceste societati sunt considerate deschise intrucit posibilitatea de participare este libera pentru toti, prin achizitiile de actiuni la ghiseul societatii la pretul de emisiune.
Pe de alta parte, detinatorii de titluri ale acestor societati pot renunta oricind la ele prin returnarea la chiseul societatii la pretul de rascumparare. Acest lucru face ca si capitalul societatii sa se modifice de la o zi la alta, de unde si numele acestor societati.
O alta forma prin care investitorii individuali pot participa pe piata financiara este asocierea intr-un club al investitorilor. Clubul reprezinta o asociatie independenta de persoane particulare, care pun laolalta capitalul si cunostintele in domeniu, in scopul efectuarii de investitii in valori mobiliare. Membrii clubului maresc capitalul periodic si i-au decizii in colectiv privind domeniile de plasare a banilor. Pe riscul propriu fiecare membru are posibilitatea de a selecta si investi in oricare din domeniile de investitii in care se angajeaza clubul. Clubul ofera avantajul unei participari cu sume mari la activitatea de investitii, care aduce profit prin economisirea cheltuielilor de tranzactie.
Clubul investitorilor este o societate inchisa, ceea ce inseamna ca sunt acceptati noi candidati numai cu asentimentul unanim al vechilor membrii si numai dupa indeplinirea unor conditii restrictive.
Potrivit legislatiei in domeniu din Romania (Legea 52/ 1994) intermediarii de valori mobiliare sunt definiti ca fiind persoane juridice autorizate in conditile legii, care exercita intermedierea de valori mobiliare cu titlu profesional, ca fapt de comert.
Pot fi autorizate sa se angajeze in activitati specifice privind intermedierea de valori mobiliare, numai persoane juridice romane. Nici o persoana fizica nu se poate angaja in intermedierea de valori mobiliare fara autorizatie din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Pentru autorizarea exercitarii activitatii de intermediere de titluri financiare societatile de valori mobiliare trebuie sa indeplineasca cumulat urmatoarele conditii:
sa fie construite sub forma juridica de societati pe actiuni;
sa aiba ca obiect de activitate exclusiv intermedierea de valori mobiliare;
sa faca dovada unui minim de capital subscris - prevazut de lege sau
reglementarile C.N.V.M. - si integral varsat, cu obligatia de mentinere a unui minim de capital net care se stabileste de C.N.V.M. . In raport de gama activitatilor specifice pentru care au fost autorizate, C.N.V.M. a stabilit nivele de capital minim, subscris si integral varsat intre 300 milioane de lei si 1800 milioane de lei.
Societatile de valori mobiliare (S.V.M.) realizeaza activitatea de intermediere prin persoane fizice, angajati sau reprezentanti exclusivi, actionind ca agenti de valori mobiliare. Aceste persoane fizice isi desfasoara activitatea in numele si pe contul socitatii de la care au primit ordin de tranzactii si nu pot angaja in nume si /sau pe cont propriu servicii de intermediere de valori mobiliare. Situatiile de incompatibilitate si procedurile de autorizare a agentilor pentru valori mobiliare precum si regimul de suspendare si consecintele privind retragerea si anularea autorizatiilor sint stabilite de C.N.V.M. .
Societatile bancare si alte institutii de credit supuse supravegherii B.N.R. nu pot pot efectua intermedieri de valori mobiliare pe cont propriu si nici pe contul tertilor. In schimb, ele pot participa, in conditiile legii la constituirea de societati de valori mobiliare.
Intermedierea de valori mobiliare se realizeaza pe piete organizate, infiintate si care functioneaza conform autorizarii si sub supravegherea C.N.V.M..
Intermedierea de valori mobiliare in afara pietelor reglementate sau fara respectarea prevederilor din reglementarile cu privire la transparenta pietei si protectia investitorilor impotriva fraudelor este nula de plin drept, atragind asupra partilor precum si asupra intermediarilor implicati sanctiunile prevazute de lege.
Intermedierea de valori mobiliare are ca obiect:
vinzarea si cumpararea de valori mobiliare pe contul clientilor;
vinzarea si cumpararea de valori mobiliare pe cont propriu;
garantarea plasamentului valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare si secundare;
transmiterea ordinelor clientilor in scopul executarii lor prin alti intermediari autorizati;
detinerea de fonduri si / sau valori mobiliare ale clientilor in scopul executarii ordinelor privind respectivele valori mobiliare;
administrarea conturilor de portofolii individuale de valori mobiliare ale clientilor;
pastrarea de fonduri si / sau valori mobiliare in scopul si in cursul administrarii portofoliilor acestora sau in alte scopuri autorizate in mod expres prin reglementarile C.N.V.M.;
acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor in limita unui plafon stabilit de B.N.R. cu consultarea C.N.V.M.;
alte activitati de intermediere de valori mobiliare prevazute in reglementarile emise de C.N.V.M..
Circumscrise sintagmei “alte activitati” prin “Instructiunile nr. 2 / 1995” aprobate de C.N.V.M. prin Ordinul nr. 46 / 1995, cu modificari ulterioare, au fost stabilite ca activitati conexe de intermediere de valori mobiliare urmatoarele:
asistenta si evaluarea economica a societatilor comerciale in vederea stabilirii politicii de investitii;
elaborarea documentatiei necesare majorarii capitalului social al societatilor comerciale si / sau finantarii acestuia prin plasament privat si / sau oferta publica;
distribuirea de titluri de participare emise de fondurile deschise de investitii.
Societatile de valori mobiliare si agentii lor au obligatia de a asigura executarea prioritara a ordinelor clientilor. De asemenea, societatilor de valori mobiliare le este interzis sa-si indeplineasca functiile in situatie de conflict de interese intre client si intermediar.
Intermedierea de valori mobiliare, stabilita pe cale contractuala, se face pe baza unor comisioane, liber negociabile intre parti in limita unui plafon maxim, stabilit de catre C.N.V.M.. Aceasta stabileste si modalitatea de impartire a comisioanelor intre mai multi intermediari. Diferendele contractuale intre societati de valori mobiliare, precum si intre acestia si clientii lor pot fi supuse arbitrajului ori instantelor judecatoresti.
C.N.V.M. poate suspenda, retrage, anula autorizatia societatilor de valori mobiliare si / sau agentilor de valori mobiliare in caz de nerespectare a prevederilor legii sau ale reglementarilor sale. Prin anularea autorizatiei societatea de valori mobiliare este dizolvata de drept.
Pentru functionarea corespunzatoare a mecanismelor pietei de capital este nevoie si de anumite “rotite” care sa faca legatura intre principalele elemente ale pietei sau sa asigure buna sa functionare. Aceste elemente ale structurii pietei sunt institutii financiare strict specializate, care au un rol important bine determinat, prin regelmentarile legale in materie, in functionarea mecanismelor pietei.
Acestea sint:
fondurile de investitii;
societatile de investitii;
societatile de administrare a investitiilor;
societatile de depozitare si consultare de plasament.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu