FENOMENE CARE INFLUENTEAZA COMUNICAREA POLITICA

Publicitatea reprezintã actiunea prin care se urmãreste promovarea unor produse comerciale persoanelor sau unor servicii utilizându-se diferite strategii. Publicitatea nu îsi ascunde nici originea si nici scopurile. Se poate întâmpla, ca, initial sã se ascundã sub un anumit anonimat, exact timpul necesar suscitãrii curiozitãtii, dar foarte repede va beneficia de efectul revelatiei, care este, de altfel, principalul motiv al actiunii sale. Aceastã activitate de promovare reprezintã unul dintre instrumentele competitiei comerciale, iar concureta îi justificã întrebuintarea. Rivalii vor depune toate eforturile pentru a rãpi întâietatea si totodatã pentru a oferi elemente de comparatie, ceea ce determinã o participare personalã la apreciere si alegere. În plus, existã un mijloc de a mãsura foarte simplu eficacitatea unei campanii publicitare comparând pretul ei cu profiturile înregistrate. 

CONSIDERATII ALE COMUNICARII POLITICE

Observând si analizând marile transformãri din evolutia omenirii, numite de cãtre Alvin Toffler cele “trei valuri” – primul fiind revolutia agricolã, desfãsuratã în urmã cu zece mii de ani, al doilea val fiind revolutia industrialã sau perioada “cosului-de-fum” care aducea mari schimburi tehnologice si sociale începând pe la jumãtatea anilor 1950, iar al treilea val fiind perioada “noilor culmi de comandã” moment în care principala resursã este informatia – vom întelege necesitatea si importanta aparitiei si dezvoltãrii unor meserii, specializãri, domenii de activitate.

NECESITATEA MANIPULARII IN DISCURSUL POLITIC

Pentru a lămuri acest paradox al „necesităţii de a manipula prin discursul politic” se pleacă de la observaţia că există două categorii de manipulări: cele imediate(directe), în care transformarea stării de fapt, a credinţelor şi a acţiunilor îşi are originea în acţiunea fizică a agentului acţiunii şi manipulări mediate, în care :”transformarea” obiectelor, credinţelor se realizează prin intermediul intervenţiilor discursive.